Originare din Beclean, vesele de 4 iulie; Ziua Americii e şi sărbătoarea lor

SUA şi-au sărbătorit, pe 4 iulie, ziua naţională. Americanii au un cult aparte pentru ţara lor: le pasă de ea, le e dragă, o vorbesc de bine, cu mândrie, şi o respectă, iar spiritul acesta e atât de puternic încât se sădeşte cu rodnicie în fiecare dintre ei; şi asta, chiar dacă sunt români sau alte naţii. Acolo e acasă pentru toată lumea, iar uneori poate mai mult decât atât, şi asta nu trebuie să se declare: se simte.

„Noi credem în Dumnezeu!”, iar drapelul împestriţat cu stele/ Va triumfa fluturând  peste pământul celor liberi şi peste casa celor viteji!” – Ultimele două versuri ale Imnului lor Naţional sunt un fel de lait-motiv al felului lor de a fi: sunt cantate de toţi, pretutindeni, oricând şi oriunde, iar ceilalţi, când îl aud, se opresc instantaneu şi îl ascultă solemn, într-o linişte sacrală.

Evenimentul, trăit de beclenari

Pentru mai mulţi beclenari, visul american e mai mult decât o poveste: e realitate. Au ajuns acolo din diferite motive, unii prin programe specifice de imigrare, alţii fascinaţi de perspectivele unui altfel de trai decât aici, şi dacă ţara tuturor posibilităţilor le-a deschis o uşă, n-a mai fost cale de întoarcere.

Nicoleta Cornea (fostă Ţermure) trăieşte în America de 13 ani; a ajuns acolo în 2005, la scurt timp după terminarea facultăţilor, profitând de oportunitatea oferită prin  “Loteria vizelor”. În Nevada, Las Vegas, unde şi-a construit viaţa de familie, are destui prieteni, mulţi români din toate colţurile ţării, chiar şi din Republica Moldova. Nici acasă n-a avut amici mai buni, o spune conştientă de faptul că acolo legăturile unor români între americani s-au strâns mai tare, iar punctul acesta comun le-a adus acolo atâta unitate, încât nu crede că ar găsi-o vreodată în societatea românească, una sufocată de snobism şi invidie.

De Ziua Americii, se strâng toţi la unul dintre ei acasă, fiecare aduce câte o băutură sau de-ale gurii şi petrec stil “potluck” o după-amiază relaxantă împreună, cu schimburi de impresii şi joacă pentru copii. Seara, la ora 9.00, încep artificiile şi ţin până la miezul nopţii. Toată ţara pocneşte a sărbătoare, cazinourile au show-urile lor de lumină şi culoare, iar în centru aglomeraţia e aşa de mare că preferă să-şi facă acasă propriul spectacol, cu proporţiile adaptate contextului. Din motive de siguranţă, acolo e interzisă cumpărarea artificiilor mari, căci fiind deşert e foarte mare pericolul de incendiu. Ziua sunt parade şi alte evenimente cu discursuri, însă căldura extremă îi ţine de multe ori departe de acestea; lumea e liberă, în general, dor magazinele sunt deschise.

Prilej de intâlnire cu prietenii, de bucurie, relaxare şi petrecere, Ziua Naţională a Americii n-are parte, ce puţin în cercul despre care vorbim, de abordări de natură istorică, cu sublinierea semnificaţiilor de acest tip, însă lumea arborează steaguri la case, iar evenimentul e extrem de important pentru toţi. Mândri de ţara lor, americanii îşi urează unii altora „Happy 4th” şi, fie şi pentru o zi, se simt mai uniţi.

Nicoleta Cornea şi familiei ei vin acasă din doi în doi ani şi când faptul nu e posibil, îi aduc pe părinţi în vizită. I-ar vrea mai aproape, ca şi natura verde şi plină de viaţă din ţară, căci deşertul de acolo nu e deloc vesel şi generează comparaţii, însă în rest nu o macină dorul.

Ramona D. e în SUA din 2004 şi acum trăieşte în Roseville, California. “De Ziua Americii ne adunăm pe bărci, mergem pe ocean, luăm cina, bem ceva beri, asteptăm focurile de artificii de seara; acestea există în fiecare oraş, la fel ca şi paradele patriotice. Lumea poartă roșu, alb, albastru și merge la evenimentele amintite și la barbecue parties; se mănâncă hamburgeri și hot dogs. E o sărbătoare importantă pentru toată lumea, americanii sunt foarte patrioţi”, ne-a relatat beclenara care nu a mai fost în România de doi ani; familia e cea care o face să revină, altfel n-ar avea gânduri de întoarcere.