Mireșenii, în al Doilea Război Mondial

Ca și multe comunități din România, satul MIREȘ, arondat administrativ comunei CHIUZA din județul BISTRIȚA-NASĂUD, a dat armatei române soldați vrednici, capabili de fapte mărețe, dar în același timp, pregătiți să moară pentru onoarea militară. Se știe că in  prima parte a celor două războaie mondiale soldații transilvăneni au trebuit să lupte în armata austro-ungară pentru scopuri străine, dar jurământul militar și jurământul de fidelitate față de împăratul austriac erau obligații sacre. În cel de-al Doilea Război Mondial, între 22 iunie 1941 și 23 august 1944, armata româna a luptat alături de Wermachtul german împotriva Rusiei pentru a elibera  teritoriile românești (Basarabia , Bucovina și ținutul Herța) răpite de guvernul sovietic în vara anului 1940. Sigur, alături de Germania lui Hitler au luptat și armata ungară, finlandeză etc. Dacă în prima conflagrație mondială românii și maghiarii s-au aflat în tabere sau alianțe rivale, în cel de-al Doilea Război Mondial cele două armate au fost aliate, iar după evenimentul de la 23 august 1944 armata română a participat alături de Alianța Națiunilor Unite la eliberarea României, Ungariei, Cehiei pâna la victoria finală asupra fascismului – 9 mai 1945. Tot ce știm despre participarea locuitorilor satului MIREȘ se bazează pe informațiile culese de la doi consăteni – Conea  Ioan n.1912 ( bunicul meu ) a luat parte la confruntările din Rusia – 1942-1943 – și  Conea  Grațian n.1922 – a luptat pe frontul din Ungaria 1944-1945. În viitor, după ce ne va fi permis să cercetăm Arhivele, promit că vom extinde investigația noastră!

CONEA GHEORGHE n.1922 este fiul lui Pavel (sfăt la biserică ) și al Floarei. Deși a fost mobilizat, nu a luptat pe frontul din Ungaria din cauza unei boli la coloană. Moare în anul 1944.

COTUȚIU  GHEORGHE n.1920 , este fiul Victoriei Cotuț și frate cu Anica – căsătorită Leach. Gheorghe moare pe frontul din Basarabia, în 1944. Fiind student la Facultatea de Istorie și interesat de acest subiect, îmi amintesc că am întrebat-o pe sora lui Gheorghe dacă au mai multe amănunte despre fratele ei – circumstanțele morții –  ea mi-a spus că un camarad i-a relatat că sigur fratele ei a murit în Basarabia. Cert e că moartea unui frate nu poate să nu lase răni adânci în suflet, care nu se cicatrizează niciodată, aceeași persoană spunea că atunci când se așezau să servească masa  îi copleșea tristețea și plânsul pentru că scaunul lui Gheorghe rămânea  liber.

MOLDOVAN IOAN, vine ginere la MIREȘ, prin căsătoria cu Cosma Rafila n.1910 cu care are o fiică  –  Florentina n.1941. Așadar, la plecarea lui Ioan pe front fiica lor avea doar căteva luni, iar ce poate fi mai dureros pe lumea aceasta să nu îti mai vezi copilul drag. Ioan, moare pe frontul din Rusia în anul 1944.

SUMAȘ  GEORGE n.1924 – sfârșește și el pe frontul din Rusia, tot în anul 1944.

TOMA  GHEORGHE n.1920, soțul Auricăi de la Burtucă,  cade la datorie în anul 1944 pe frontul din Rusia – unde au sfârșit sute de mii de soldați români pentru cauze și interese străine.

Merită să precizăm că alți locuitori ai satului MIREȘ au luptat pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, având șansa de a se întoarce în mijlocul familiei pentru a trăi onest și demn în comunitățile acestora. Este exemplul lui CONEA  IOAN n.1912, CONEA GRAȚIAN n.1922, MĂIEREAN  GHEORGHE .n1922 și alții.