Hip-hop “din micul ocean” Beclean, dintr-un crez artistic sincer

O piesă înregistrată de curând la “Mad-House Records” din Bistriţa parodiază pe ritmuri hip-hop oraşul Beclean şi viaţa lui economico-socio-culturală. Viziunea îi aparţine lui Ioaveax Ion X, raperul de la “Noi Ăştia”, trupă cu ceva ani de experienţă în peisajul muzical local. Teodor Ionuţ Paşcu, pe numele său real, ne vorbeşte şi ne (în)cântă “în stilul său caterincos”, după cum se autocaracterizează, despre ordinea de zi a acestui “ocean mic”, dar cu lipici mare: “mai nou tot beclenar îţi zici chiar de eşti cocean”.

Spitalul “de nebuni”, oamenii harnici care pe vremuri produceau sârmă şi cuie, comparaţiile dintre atunci şi acum, evoluţiile şi regresele unei societăţi cu patroni „care îşi fac plata la timp” câteodată şi “peştii noştri din acest mic ocean” – iată elementele-cheie ale unei compoziţii în care Becleanul e “colţ de rai pentru un ţăran”, “puşcărie pentru un orăşean”,  “crescătorie” şi cu valori, dar şi cu “deştepţi care le ştiu pe toate”. Gagicile şi berea, paru’, banu’, paharu’, invidia, bârfa, “staţiunea-belea”, pătrăţelele, freza, ochelarii de soare, tatuajul, selfie-ul, cozile de primă oră de la magazinele second-hand, falşii, “zeii” – Velea, Măruţă, Guţă, Puya – disperarea după like-uri – iată destule motive de inspiraţie locală pentru nişte versuri scrise în 20 de minute şi puse pe portativ în variantă neretuşată.

“Sunt mândru de oraşul meu, dar are prea multe lipsuri sau chestii în plus – nu că m-ar deranja – şi asta m-a făcut să scriu despre Beclean. Ar mai fi o grămadă de spus, fapt pentru care mă gândesc să mai scot încă o piesă cu acelaşi subiect şi cu un sound rap-metal new age; mai exact, aş vrea un sunet a la Rage Against The Machine – şi pentru asta caut un chitarist şmecher capabil să obţină efectul dorit – combinat cu stilu’ meu caterincos de happy hip hop”, spune Ionuţ Paşcu de dincolo de scenă. Artistul se gândeşte să scoată un album şi chiar să colaboreze cu raperi din ţară şi din afara ei.

Are 30 de ani, a fost dansator timp de 9-10 ani şi a semnat câteva coregrafii. Încă de mic l-au atras lucrurile pozitive din viaţă, precum natura sau muzica, dar nu s-a dat înapoi nici de la o bere cu băieţii, pe bordura dintre blocuri. O spune cu sinceritatea celui care a înţeles să facă pe scenă ceea ce-l reprezintă cel mai bine, fără să urmărească aplauzele cu orice preţ, iar dacă aprecierile vin totuşi, e cu atât mai bine; de aceea, acceptă şi criticile, însă nu face din ele o tragedie personală, ba din contră, poate să nici nu le ia neapărat în considerare.  “Fac muzică pentru mine şi cine mai vrea să mă asculte”, îşi dezvăluie Ioaveax Ion X crezul său artistic. E mândru de cele mai recente versuri ale lui, pentru că le consideră pozitive, simple şi de mare efect. Piesa produsă şi prelucrată de “tovarăşul Krampel” dinBistriţa  a făcut deja valuri pe internet.

Iată cum sună versurile:

“Ceva ani în spate

oraşu’ ăsta creştea în renume

din pricina spitalului de nebuni,

nu sunt glume.

E ciudat , un oraş micuţ , cu oameni harnici

produceau sârmă şi cuie pe vremuri

mai nou gagici

acum se ştie de bun simţ câteodată

mai sunt şi patroni care la timp îţi fac plata

alţii te pupă din maşini şi îţi mulţumesc

şi îşi continuă drumu’, că-i aşteaptă vinu-n beci

avem de toate peste tot şi fac bani

pentru peştii noştri din acest mic ocean

mai nou tot beclenar îţi zici chiar de eşti cocean

şi unii chiar fac orice să fie mereu în prim plan

din Beclean s-au cam mutat mulţi la Cluj

cum am zis mai sus, altele prin Anglia se dau cu ruj

altele îşi văd de viaţă şi fac copii

şi ce frumos cînd în parc nu simţi miros de cui în plină zi

asta-i pentru cei care care se metamorfozează

că trag de fiare, ori că beau, ori că fumează

ori că o ţin pe cea dreaptă

şi vreau să te ajute

unii îşi fac selfie când alţii trag ca să te-ndrepte

şi unu o face cu paru’, altu’ cu banu’,

altu’ cu vorba bună, altu’ cu paharu’,

şi de aici depinde ce rol ai în această crescătorie

dacă dai în primire ajungi la mănăstire

avem şi valori, unu-i tare şmecher pe regie

dau cu pace pentru Bravo şi a lui comedie

ninja-i grav men pe artă,

anost pe tâmplărie

pace pentru cei ce nu-şi lasă

gunoiu’-n pădure

all right suntem cei mai grei la batjocură

doamne fereşte de reuşeşti eşti privit cu ură

şi atunci se răspândesc

minciuni ca un fluid de

gen ai grijă că frigida are cu tiroida

aici miştocăreala e-n orice casă

ori în parc, cândva era

fastu’, mai nou la terasă

atracţie e o staţiune belea

pentru bălăceală

unde e plin de turişti în fiecare vară

unde se etalează pătrăţele şi freză

ochelarii de soare, gagicile şi berea

pe bătrânii veştejiţi îi scoatem din peisaj

şi pun baraj, şi-un mic bruiaj

ăsta nu-i pelerinaj, scoate tot din portbagaj

sabotaj, văd mereu fete ca Nicky Minaj

toate cu tatuaj şi la corp cu termoreglaj

şi mereu în urma lor un întreg echipaj

ăsta e un oraş plin de deştepţi care le ştiu pe toate

de aia merge totul, frate, ca pe roate

de aia se-nghesuie nebunele mereu la ora nouă

când se deschid secondurile şi e marfă nouă

e bine că sunt şi falşi şi se mai trece cu vederea

unii aşa-s de grei că-l au ca zeu pe velea

puţini ştiu de Iorga, Tesla sau Vuia

da-s mari fani Măruţă, Guţă şi Puya

citează filozofii online la poze de căcat

şi vor în fiecare secundă să mai apară un like

în ciuda faptului ăsta mulţi îs oameni faini

şi toţi îs exagerat de bucuroşi când au bani

colţ de rai pentr-un ţăran,

puşcărie pentr-un orăşean

ăsta-i oraşu’ Beclean.