După 50 de ani: plusul e spre minus la populaţia din judeţ

Având în centru criteriul populaţiei şi potenţialul demografic stabilit în baza recensământului din 1966, reforma administrativ-teritorială din 1968, cea care a dus la ridicarea în rang de oraş a Becleanului, relevă câteva date statistice comparative relevante pentru judeţul Bistriţa-Năsăud.

Spor natural negativ

Sistematizate de Direcţia Regională de profil la jumătatea lunii februarie, sub forma unei istorii de 50 de ani, informaţiile arată că populaţia Becleanului, de pildă, a crescut de peste două ori din 1966 până în 2017, de la 5.874 de persoane la 12.360, cea a Bistriţei, de peste trei ori, de la 25.519 la 93.820, cea din Năsăud, de la 6620 la 11.682, iar cea din Sângeorz-Băi, de la 66.93 la 11.778. Semnificativă este, însă, repartizarea e grupe de vârstă: atunci, peste 30,4 la sută erau copii de până la 14 ani, acum doar 16,7 la sută se încadrează aici; la nivelul de mijloc (14 – 65 de ani) există oarecare similarităţi (62,2 la sută atunci, 69 la sută acum); avem în prezent 14,3 la sută la categoria de peste 65 de ani, aproape dublu faţă de anul 1966 (7,4 la sută).

Mişcarea naturală a populaţiei indică şi mai clar trendul pe care ne aflăm: în 1968 se năşteau 7.294 de copii, în 2016, nici jumătate 3.208; decedaţii, în schimb, sunt mult mai mulţi (3251 acum faţă de 2683 atunci), indicând pentru anul 2016 un spor natural de -43 la sută, faţă de 4.611 acum 50 de ani; numeric, nu şi ponderal, la capitolul căsătorii datele sunt apropiate (1939 în 1968 şi 2053 în 2016), însă la  divorţuri lucrurile sunt clare: 25 atunci, 269 acum; mai bine stăm doar la născuţii morţi şi decedaţii sub un an, mult mai puţini acum.

Atunci, agricultori şi silvicultori, acum, industriaşi

Populaţia ocupată era şi în 1968, a fost şi în 2017 de 127.700 de persoane, tot ce diferă e repartizarea pe domenii de activitate: 74,9 la sută se ocupau cu agricultura şi silvicultura, 23,9 o mai fac azi; 8,5 la sută erau, 31,8 sunt în industrie; 3 la sută erau, 9 la sută sunt în construcţii; 2,9 la sută erau, 5,5 la sută sunt în transporturi şi comunicaţii; 2,6 la sută erau, 12,8 la sută sunt în comerţ; 4,5 la sută erau, 5 la sută sunt în învăţământ şi cultură; 1,5 la sută erau, 4,2 la sută sunt în sănătate şi asistenţă socială.

Studenţi cu nemiluita, paturi de spital mai multe doar cu 200

În învăţământ a scăzut numărul şcolilor (de la 519 la 115) şi al elevilor (50.874 erau înscrişi în anul şcolar 2016/2017, faţă de 58.579 în 1968/1969), a crescut însă personalul didactic (de la 2.787 la 3.564) şi al studenţilor (de la niciunul la 1.269).

În domeniul sănătaţii, s-a înjumătăţit numărul de spitale (de la 8 la 4), a crescut cel al cabinetelor medicale de familie (de la 60 la 138), al doctorilor (de la 187 la 615), al farmaciilor (de la 17 la 99) şi a rămas aproximativ la fel cel al paturilor din spitale (1270 atunci, 1470 acum).

Cinci noi comune

Dacă Becleanul şi Bistriţa au fost ridicate în rang administrativ, de oraş, respectiv municipiu, numărul comunelor a crescut în perioada de referinţă, ajungând la 58: au apărut între timp Dumitriţa, Ciceu Mihăieşti, Negrileşti, Poiana Ilvei şi Runcu Salvei.
În 1966, cea mai populată comună era Feldru (6.759 de locuitori), iar la polul opus se afla Romuli (2.290); corespondentele din 2017 sunt Maieru (8.138) şi Silivaşu de Câmpie (1.004).

Populaţia judeţului era de 275.051 persoane la 1 iulie 1968 şi de 328.831 locuitori în 2017.