Decât să se despartă de Beclean, mai bine “au aprins” tot oraşul

În stil rap-rock, dance, future pop şi etno-rock, bistriţenii de la “Punkarta”, formaţia recent intrată pe piaţa muzicală, Julia Jianu, cea care a făcut parte din “Exotic”, prima trupă de fete românească, timbrul vocal unic al Alexandrei Ungureanu, promotoarea unui nou gen artistic, rezultat din colaborarea cu Marius Moga şi aflat la îmbinarea dintre palierul pop şi versificaţia tradiţională, şi nu în ultimul rând veteranii de la “Talisman”, cu vocea inconfundabilă a lui Alin Oprea, performantă într-un spectacol real, adică live – toţi au făcut aseară un show de zile mari, în cea de-a doua serie a concertelor dedicate “Zilelor” acestor meleaguri.

Cât a fost Piaţa de Mare, publicul a vibrat cu simţirile şi mesajele artiştilor de pe scenă, care, decât să se despartă de Beclean, mai bine “au aprins” tot oraşul, vorba adaptată în context a poetului nostru, George Coşbuc, şi a versurilor sale din “Numai una”, ce i-au făcut o intrare memorabilă în scenă formaţiei încântate să aducă aici “Talismanul” muzical al serii. Şi aşa a şi fost, căci atmosfera incendiară creată acolo a cuprins în ritm molipsitor lume mai nouă şi mai veche, în fapt bunii prieteni din cadrul unei comunităţi frumoase regăsite aici cu bucuria dorului împlinit de emoţiile revederii. Felul cum au fost percepute interpretările din  “Ochii ei”, “Iartă-mă!”, alături de preluările din folclor transpuse în piese precum “Eu te-am iubit” şi “Nunta” celor de la “Phoenix”, l-au convins pe Alin Oprea, fericit să revină la Beclean după destulă pauză, că “România adevărată e aici”, nu în circurile ori jurnalele TV, şi că ţara asta poate depăşi momentele dificile prezente, când învrăjbirile sociale ne ţin încă departe de spiritul unitar firesc într-un an Centenar, cum e 2018 pentru patria aceasta.

Desigur, spectacolul live a creat şi surprizele inerente interacţiunii directe, căci dacă microfonul s-a oprit la un moment dat pe scenă, nici vocea solistului nu s-a mai auzit preţ de câteva minute, fiind suplinită însă cu succes de ce doi chitarişti şi bateristul trupei, pregătiţi să facă totul să sune frumos, ambiental, instrumental.

N-a fost singurul “ghinion” – ca să zicem aşa – al serii, căci ceva mai înainte de toate acestea o pană de curent de aproximativ 15 minute i-a întrerupt Alexandrei Ungureanu trăirile artistice manifestate unplugged, exact când “îşi căuta iubirea şi fericirea în poveşti”. N-a fost însă mare tragedie, căci precedentul “Hello, dimineaţă!” şi următorul “Singing in the Rain”, un cover preluat tocmai pentru că era în ton cu atmosfera momentului, au convins pe toată lumea că acolo unde este creativitate, personalitate, voce şi talent, trăirile interioare manifestare cu o asemenea măiestrie generează energii pozitive în măsură să împrăştie norii şi să ia puterea picurilor care începuseră să cadă unul câte unul peste mulţime.

Aşa a ajuns inima Alexandrei Ungureanu să “Bată, Bată” pentru Beclean, vorba parafrazată a celei mai recente piese lansate alături de băieţii din noua sa trupă, Sebastian Lazăr şi Vlad Măzărel. Şi a continuat în stilul propriu cu abordări ingenioase precum “Aprinde dragostea”, “Ariciul mov”, “I have no Roots” (Nu am rădăcini) sau “Emoţii”, care, deşi profunde, au fost în cele din urmă constructive, căci deşi trupa care îi consacrase vocea a dispărut din “Sistem”, au învăţat-o “să viseze când totul e pierdut.”

Ceva mai “Sexy şi rea”, nu de alta, dar “ştia că o vrem”, fusese în prealabil Julia Jianu. Cu piese mai vechi – ce o consacraseră ca parte din “Exotic”, în 1998 prima trupă de fete din România – sau cu altele mai noi, rezultate după “maturizarea” artistică, cântăreaţa ne-a convins că “e treaba mea pe cine iubesc”. Desigur, ulterior lucrurile au mers de la sine pe calea potrivită: “Vreau să am steaua mea” ne-a amintit de regretata sa colegă de generaţie, Laura Stoica, cover-ul “I will Survive” după Gloria Gaynor a arătat că nimic nu e ultimativ atâta timp cât suntem puternici şi ştim iubi, iar dedicaţia adresată în mod special primarului din Beclean, după abordări de Tina Turner, a convins pe toată lumea: “Simply the Best”.