Cel mai tare alergător de cursă lungă din Beclean: 13 ore şi 15 minute fără oprire

Toată lumea ştie că sănătatea înseamnă mişcare, nu sedentarism, însă câţi ajung să o şi practice în mod constant, făcânt din asta un mod de viaţă? Societatea modernă a venit cu o grămadă de modalităţi de întreţinere corporală, care mai de care mai pompoase şi, de multe ori şi costisitoare: de la cluburi de kangoo jumps şi SPA-uri, la săli de fitness şi de forţă, toate stau la dispoziţia omului de azi dornic să-şi recapete forma fizică şi mentală visată.

Mulţi uită, însă, că şi cu mijloace mai puţine poţi ajunge acolo unde vrei, dacă investeşti ambiţie, determinare, pasiune, voinţă. Că de ce altceva decât toate aceastea ai nevoie ca să-ţi iei, într-o zi, ghetele din cui, şi să începi să alergi, la propriu mai întîi, iar mai apoi şi la figurat, spre idealuri care te împlinesc în viaţă? Nu e nevoie decât de multă muncă, antrenament şi forţă mentală.

Exemplul Tibi Uşeriu a uimit o lume întreagă şi poate comparaţiile sunt puţin forţate, însă nu putem face abstracţie de eroul de la Polul Nord atunci când spunem că avem şi noi, la Beclean, alergătorul de cursă lungă care pare că nu oboseşte niciodată.

Cu 40 de kilograme mai puţin

Pe Dan Bilţiu, un tânăr de 35 de ani din Beclean, sportul l-a schimbat definitiv: 7.000 de kilometri alergaţi numai în 2017. Nu era strain de ce înseamnă efortul fizic nici înainte de a se apuca de alergat (în urmă cu patru-cinci ani), căci obişnuia să practice destul de mult fotbal în acea perioadă, însă fuga de kilogramele în plus a fost determinantă pentru a-l face să acţioneze şi dincolo de joaca în jurul balonului rotund.

Ceea ce-l scoate însă din anonimat nu este faptul că a reuşit să slăbească uimitor (în jur de 40 de kilograme), ci întâmplarea că goana astfel începută nu s-a oprit nici când motivaţia initială a dispărut. Ba din contră: ambiţia, condiţia fizică, munca permanentă l-au dus la startul unor competiţii importante: Retezat Maraton, Bate Toaca, VMT(Via Maria Tereshia), Maraton Apuseni, Aiud Maraton, Primavera Trail Race (Suncuius), RRR(Rarau Radical Race), Hit the Egg (Vatra Dornei), November Run (Bistriţa), SIEM (Sighetu Marmaţiei), Alerg Baia Mare, Rodnei Sky Race (Borşa).

Nu a participat pentru premii, ci din pasiune, una care i-a făcut din fugă un stil de viaţă: “fiecare zi e una bună când alergi”, mărturiseşte cu gândul la următorul obiectiv: o cursă de 100 – 160 de kilometri.

82 de kilometri fără oprire

Fără oprire, cel mai mult a gonit 13 ore şi 15 minute, respectiv 82 de kilometri, având puterea să admire unicitatea naturii. Nu s-a gândit niciodată să abandoneze, pentru simplul fapt că a participat la concursuri la care avea pregătirea necesară să treacă linia de final: de un an şi jumătate se antrenează aproape zilnic, pe distanţe de minim 13 – 15 kilometri. Preferă maratoanele montane, dar nu e îi e străină nici varianta “ultra”, aşa cum a fost VTM (Via Maria Tereshia), cu un parcurs de 82 de kilometri în Munţii Călimani.

E atent cu ceea ce mănâncă, fiind conştient că un asemenea efort trebuie susţinut cu o alimentaţie adecvată: cei mai buni prieteni îi sunt untul de arahide şi bananele, dar consumă şi biscuiţi din fulgi de ovăz, pâine integrală de casă, stafide, seminţe de in, curmale, smochine şi alte fructe.

O pereche de adidaşi la două-trei luni

La un asemenea ritm de viaţă, cu antrenamente susţinute şi maratoane interminabile, o pereche de adidaşi îl ţine cam două-trei luni, adică atât cât să alerge între 600 şi 1.000 de kilometri.

Nici participarea la concursuri nu e tocmai ieftină, pentru că înscrierea la o cursă costă între 70 şi 150 de lei, iar la asta se adaugă cheltuielile de transport, cazare şi mâncare.

Nu şi-a căutat sponsor până acum, dar ştie că alergători profesionişti cu care se întâlneşte la competiţii au în spate susţinere financiară, uneori chiar din acest judeţ.