Becleanul turistic

Dacă nu e vreme de făcut plajă şi baie în complexul de la Figa, turiştii au, totuşi, ce vedea în Beclean, căci oraşul are în centru o serie de alte obiective, cu semnificaţii culturale şi istorice, în măsură să atragă interesul oaspeţilor din ţară şi din străinătate. Ieri, de pildă, un grup de vizitatori a poposit să admire Castelul Bethlen de pe Aleea Ghiocelului, cel care a găzduit în trecut sediul administraţiei publice locale.

Monumente recunoscute ca atare, şase clădiri definesc aceste locuri aşezate la cumpăna dintre modernitate şi trecut.

În stil gotic

Biserica reformată calvină – situată în Piaţa Libertăţii, a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic; aici se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen şi Bánffy. Prima menţiune în legătură cu biserica parohială apare în conscripţia papală din 1332, în care se face referire la preotul Bartolomeu din Beclean. În 1334 este amintit parohul Paul, iar în 1447 în fruntea parohiei din Beclean se afla un anume Nicolae. Prima referire concretă la biserica dedicată Sântului Ioan din Beclean datează doar din 1433, când la solicitarea fiului lui Ioan Bethlen, Grigore (1414–1450), papa Eugen al IV-lea (1431–1447) a acordat indulgenţă, printre altele, şi acestei biserici. Documentul menţionat ar putea să sugereze încheierea unei faze de construcţie a lăcaşului, însă detaliile gotice târzii ale bisericii, care s-au păstrat până în zilele noaste, sunt mai recente, putând fi datate spre finele secolului al XV-lea. Între 1771–1772 lăcaşul a trecut printr-o restaurare de amploare, lucrările fiind patronate de contele Ludovic Bethlen din Beclean (1714–1779). În urma acestor intervenţii biserica a dobândit detaliile baroce existente şi astăzi. În 1880 au avut loc alte renovări. Clopotele de secol XVIII au fost schimbate în anii 1970.

Biserica romano – catolică ,,Sfântul Ştefan,, a  fost construită în secolul XIX şi etalează din plin stilul gotic, specific acestor lăcaşe de cult.

Cetate renascentistă

Patru castele sunt foste reşedinţe ale familiei nobiliare Bethlen şi datează din secolele XVI (cel mai vechi, castelul medieval) şi până la secolul XX (cel mai recent). O atracţie turistică şi arhitecturală deosebită prezintă mai ales castelul medieval şi castelul baroc, care fac parte din patrimoniul naţional.

Prima atestare documentară a aşezării Beclean apare în forma de Bethlem în anul 1305. În 1438 membrii familiei Bethlen au câştigat deja dreptul de a construi o cetate din piatră sau una întărită cu palisadă, dar aceasta a fost edificată numai în jurul anului 1543, constituind împreună cu aşezarea din jurul ei cel mai important domeniu al familiei Bethlen; din acest motiv, în cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele şi conace.

În anul 1570, cetatea a fost transformată într-una renascentistă, cu patru bastioane de colţ. S-au păstrat în Beclean patru reşedinţe ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul Grup Şcolar Agricol), construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Conacul contelui Béla Bethlen a fost construit în 1929 şi astăzi funcţionează ca sanatoriu. Fostul castel al lui László Bethlen a fost modificat radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind folosit de Şcoala Generală “Grigore Silasi”. Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi. Înainte de naţionalizarea din 1945, ansamblul se afla în proprietatea contelui László Bethlen. Într-un inventar din 1977 apare informaţia conform căreia edificiul cu un etaj avea la data respectivă 16 încăperi şi 8 clădiri-anexe. Astăzi se mai păstrează o singură clădire-anexă, care a fost transformată într-un muzeu.
În anii 1990 au funcţionat în castel Casa de Cultură şi Biblioteca Orăşenească, iar ulterior a fost sediu al Primăriei Beclean.