Becleanul sălbatic

Dincolo de “jungla” urbană a Becleanului, una aflată într-o continuă ascensiune futuristă, există o oază de linişte şi sălbăticie pe care puţini dintre localnici o cunosc, deşi se găseşte la câţiva paşi de oraşul locuit.

Pasionaţii de speologie şi geografie văd lucrurile altfel, după ce au străbătut ţara în lung şi-n lat să-i descopere frumuseţile naturale. Relieful astfel relevat e împărtăşit spre bucurie gratuită pe site-uri de specialitate, unele având şi o posibilitate facultativă de a susţine financiar demersul iniţiatorilor, acela de a regăsi România pierdută printre suişurile şi coborâşurile civilizaţiei. “România-natura52”(sites.google.com) e unul dintre acestea. Într-o călătorie virtuală printre hărţi, cărţi, articole şi imagini despre dealuri, munţi, podişuri, lacuri, parcuri, faună şi vegetaţie, am regăsit aici Becleanul sălbatic.

Pe malul drept al Someşului Mare, trecând peste cea mai lungă punte suspendată din ţară (144 de metri), peştera din Dealul Bileagului e în amănunt văzută prin ochiul specialistului, cel care relatează în cuvinte şi imagini detalii inedite de la faţa locului: “intrarea e suficient de mare pentru ca un om să stea în picioare; prima impresie, după forma gurii şi a interiorului, este că avem de-a face cu un tunel făcut de om; observăm pe pereţii laterali unele găuri săpate, ce par a fi destul de vechi”; “după ce străbatem un tunel lung de 10 metri, ajungem într-o sală de formă eliptică: are axa mare de aproximativ 20 de metri şi înălţimea de 8 metri; se pare că a fost o grotă naturală lărgită de om”; “stânca este preponderent gresie nisipoasă, iar pe alocuri are încorporate alte roci, ceea ce conferă interiorului un aspect deosebit”; “înăuntru, pe podea, sunt căzute pietre destul de mari, iar în unele locuri se observă în pereţii laterali pietre rotunjite despre care e greu de precizat dacă sunt naturale sau au fost aduse la această formă de om; şirul rocilor încastrate în masa pereţilor laterali continuă”; “întâlnim interesante pietre verzi înglobate în peretele de gresie, urmele straturilor de nisip sunt foarte vizibile”.

Părerile despre provenienţa sau utilitatea grotei sunt împărţite: unele au legătură cu familia Bethlen, altele avansează ideea peşterii din Dealul Bileagului ca loc de refugiu al localnicilor din calea tătarilor.

Sursa foto: România-natura52 (sites.google.com)